O incursiune în mintea și sufletul susținătorilor AUR
Atacurile subiective și nedrepte la adresa susținătorilor AUR sunt din ce în ce mai frecvente, iar opinia că 30-40% dintre români ar fi inculți este nu doar absurdă, ci și periculoasă. A afirma că o țară trebuie să aibă cetățeni cu studii superioare și biblioteci personale ignoră complexitatea realității sociale. Asocierea între bunătate, înțelepciune și nivelul cultural este de asemenea o eroare. În mediul online, în special pe platformele sociale, susținătorii AUR sunt adesea numiți idioți, nespălați, sau imorali, fără a se ține cont de complexitatea lor umană.
Paul Collier, profesor la Oxford, subliniază că educația ar trebui să crească empatia, însă paradoxal, aceasta tinde să distanțeze persoanele educate de comunitățile mai puțin privilegiate. În acest context, consider că cei care se identifică cu valorile europene și educația superioară ar face bine să încerce să înțeleagă susținătorii AUR, recunoscându-le calitățile și contribuția esențială la economia și societatea românească. Imaginați-vă, doar pentru o clipă, ce haos ar putea să apară dacă acești oameni ar decide să nu mai participe activ la viața comunității timp de 24 de ore.
O analiză profundă a susținătorilor AUR este esențială pentru a depăși percepția negativă și pentru a evita un altfel de iad social, similar cu cel descris de Sartre. Este important să recunoaștem că mulți dintre acești oameni sunt pur și simplu derutați de schimbările rapide din societate, iar trei surse principale de anxietate îi definesc: progresul tehnologic alert, compararea constantă pe rețelele sociale și frica de a fi exclus dintr-o comunitate care pare să ignora nevoile lor.
Impactul tehnologiei, în special inteligența artificială, a fost resimțit profund, iar multe persoane se tem că nu vor putea face față acestei schimbări. Încercarea de a înțelege istoria, științele exacte sau conceptele de bază legate de democrație poate părea o provocare imensă. Mulți nu au avut parte de o educație solidă, ceea ce le îngreunează intelegerea conceptelor economice sau sociale. În loc să cedeze în fața dezamăgirii, acești indivizi găsesc în AUR o alternativă atractivă.
Pe de altă parte, rețelele sociale îngreunează viața cotidiană, oferind o platformă vastă pentru comparații. Facebook devine o sursă de frustrări, iar cei care nu reușesc să se adapteze la normele impuse de societate se simt excluși. Cei care au reușit să își construiască o viață satisfăcătoare, bazată pe valori mai profunde decât banii sau statutul social pot să reușească să treacă peste provocările zilnice.
În concluzie, susținătorii AUR nu sunt o masă uniformă de indivizi fără educație și rațiune. Ele sunt oameni cu temeri, cu familii și aspirații, care încearcă să își găsească un loc într-o societate care, adesea, îi marginalizează. Dramatic este că devin extremiști dintr-o disperare profundă și această etichetare nu ar trebui să stea în calea înțelegerii. Suntem toate părți ale aceeași societăți, iar viitorul ne obligă să colaborez cu toți cei care ne înconjoară, fie că sunt pro-europeni sau nu.
O abordare empatică ar putea fi cheia pentru a construi o societate mai coezivă, bazată pe iubire și respect reciproc, chiar și în fața divergențelor ideologice.