Așa cum Călin Georgescu pare omul Moscovei, Ilie Bolojan pare omul Parisului
Pe 3 noiembrie 2025, Gheorghe Smeoreanu își expune punctul de vedere într-un editorial provocator, unde compară doi politicieni cu destine diferite – Călin Georgescu, perceput ca omul Moscovei și Ilie Bolojan, catalogat drept omul Parisului. Smeoreanu, tare pe poziții, subliniază contrastele nu doar între identitățile lor naționale, ci și între stilurile de conducere, având o viziune critică asupra modului în care Bolojan își desfășoară activitatea politică.
În contextul unei Românii din ce în ce mai afectată de crize economice, editorialistul observă că Bolojan, deși admirat pentru deciziile de reducere a cheltuielilor, este perceput ca un lider rigid și înclinat spre austeritate. Discuțiile în coaliție devin repede tensionate, iar fiecare intervenție a lui Bolojan pare să impună tăieri în loc de măsuri stimulative care să sprijine mediul de afaceri. Aici, autorul ridică semne de întrebare legate de abilitatea acestuia de a reda vitalitatea economiei românești.
Smeoreanu exprimă o îngrijorare profundă față de modul în care Bolojan gestionează criza actuală, sugerând că abordarea lui e mecanică, asemeni unei „biele – manivelă”, încercând să remedieze o situație complexă prin soluții simpliste. Această critică vine în contextul unei percepții mai largi asupra mediului economic, unde capitalul românesc devine tot mai vulnerabil în fața provocărilor externe.
Întrebările retorice pe care le ridică editorialistul sunt provocatoare: Este un lider care acționează la comanda altora? Smeoreanu trece dincolo de critici, încercând să înțeleagă motivele comportamentului lui Bolojan, să analizeze contextele în care se află România și care sunt implicațiile acestor alegeri politice. Rigiditatea în stilul de conducere al lui Bolojan sugerează o lipsă de flexibilitate care poate înrăutăți o situație deja precară.
Pe lângă aceste observații critice, Smeoreanu se întreabă de ce Bolojan simte nevoia să confrunte, să sfideze personalități politice internaționale, cum ar fi Donald Trump. Este această atitudine o dovadă de nebunie sau, cum sugerează autorul, este influențată de un sistem ideologic mai larg? Analizând caracterul nevralgic al momentului istoric actual, reporterul îndeamnă cititorii să reflecteze asupra alegătorilor care pot, într-o societate democratică, să își exprime opinia, dar care par a fi prinși în capcana unor stereotipuri politice.
Să nu uităm însă de realitatea cruntă a economiei. Smeoreanu amintește că mediul de afaceri este într-o stare de isterie generalizată, iar constructorii sunt prinși în capcana unui șomaj iminent. Măsurile drastice luate de Bolojan, cum ar fi comasările și reducerea personalului, nu pot fi justificate doar prin raționamente economice simpliste. Acestea ridică întrebări mai profunde despre viitorul politic și asupra alegerilor care trebuie făcute pentru a redresa această țară aflată în declin.
Editorialul se încheie cu un apel la luciditate: cei care critică actuala guvernare nu înseamnă că susțin alte valori politice. Smeoreanu îndeamnă la o re-evaluare a leadership-ului, sugerând că nu toți politicienii merită susținerea fără ezitare. Într-o era în care politica devine din ce în ce mai complexă și controversată, fiecare alegător trebuie să fie conștient de semnificația votului său și de implicațiile pe care deciziile politice le pot avea pe termen lung pentru viitorul țării.
Acest editorial nu este doar o analiză politică; el reprezintă un strigăt de alarmă pentru conștientizare și pentru responsabilitate cetățenească în fața alegerilor complicate care ne așteaptă.
Sursa: curier.ro/2025/11/03/asa-cum-calin-georgescu-pare-omul-moscovei-ilie-bolojan-pare-omul-parisului/
