O fantomă bântuie România – Fantoma PNRR
În ultimii cinci ani, un spectru a început să se plimbe prin România, iar numele său este PNRR. Această entitate neagră a fost lansată de Cristian Ghinea, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, care a conceput, în 2021, structura inițială a acestui plan ce a fost trimis Comisiei Europene. În document, au fost incluse jaloane și obiective legate de reforma sistemului de pensii și de tranziția ecologică.
Îmi imaginez cum Ghinea, în fața unei cafele aburinde, remarca atmosfera de frustrare din jur și se gândea la noi modalități de a adăuga jaloane, în speranța de a primi laude de la Bruxelles. Între corecturi și modificări, el se asigura că îndeplinește și cererile unor „băieți deștepți” din țară și nu numai. Spre final, își verifica contul dintr-un paradis fiscal, bucuros că totul decurge conform planului său.
Din momentul în care a dat naștere PNRR, acest termen a devenit obsesiv pentru România. Discuțiile despre creșterea nivelului de trai, siguranța cetățenilor și dezvoltarea țării au fost eclipsate de PNRR. Acum ne trezim și ne culcăm cu acest cuvânt în minte. Ce mare „magie”! Ce lustruire a realității!
Ghinea a elaborat jaloanele, iar România a început să se transforme într-un schior care coboară o pantă abruptă, încercând cu disperare să nu doboare jaloanele inventate. Se conturează astfel pericolul ca schiorul să se prăbușească în abis.
Conform unei postări de pe Facebook de Nichifor Bălan, țara s-a transformat dintr-o entitate energetic independentă, cu peste 20.000 MWh produși în 1990, în una care se îndreaptă spre un sumbru 6.000, iar închiderea reactoarelor de la Cernavodă ne va afecta dramatic. Aceasta este consecința directă a PNRR-ului lui Ghinea și a politicii limitatoare Green Deal, sub îndrumarea lui Virgil Popescu, ministrul liberal al energiei, care a închis termocentrale și a oprit exploatările de cărbune din Oltenia. A lăsa centrale hidroelectrice aproape finalizate să ruginească din cauza unor ONG-uri, fără a lua măsuri, reflectă absurditatea situației. România, cu resurse inexplicabil de bogate, cumpără energie electrică din Ucraina, în contextul unei crize de securitate. Aceasta ridică întrebări fundamentale despre trădarea interesului național.
Cu toate că PNRR se dovedește a fi o entitate fantomatică, Senatul a adoptat recent modificări la OUG nr. 108/2022, un demers copleșit de disperare, căutând să îmblânzească această fantomă perturbatoare. Modificările au fost susținute de PSD și stipulează că termocentralele existente vor continua să funcționeze până la înființarea altor capacități energetice similare, o încercare evidentă de a face față crizei energetice actuale.
Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan susține PNRR. Recent, el și-a exprimat deja încrederea că, dacă Parlamentul va ratifica modificările recente, va lua măsuri pentru a asigura România împotriva unei eventuale pierderi de fonduri europene. Acest sprijin a fost subliniat pe platformele de socializare, demonstrând astfel un angajament față de fondurile europene, chiar și în fața criticilor.
În disputa privind PNRR, Gheorghe Piperea, reprezentând AUR, a intervenit, acuzând elitele automate că au beneficit de pe urma miliardelor fără a construi infrastructura necesară. Această critică subliniază esența convolută a sistemului de finanțare, în care jalonarea este condiționată și oarecum constrângătoare, punând România într-o situație precară.
În concluzie, PNRR se dovedește a fi o fantomă care aruncă România într-o stare de neclaritate și confuzie. Fiecare discuție pe această temă aduce la suprafață aspecte esențiale despre viitorul energetic și economic al țării, ridicând întrebări cruciale despre responsabilitate și direcția în care ne îndreptăm ca națiune.
