CUM E POSIBIL CA PSIHOLOGUL SĂ LE SPUNĂ PACIENTELOR CĂ SUNT ”BUNĂCIUNI ÎN DRACI”
În cadrul terapiilor psihologice, comportamentele necorespunzătoare precum solicitarea de fotografii intime, utilizarea unui limbaj sexual explicit și focalizarea exclusiv asupra vieții sexuale a pacientului, fără un consimțământ clar, contravin standardelor deontologice ale profesiei. Aceste principii includ respectul, confidențialitatea și grija față de vulnerabilitățile clientelei.
Cazul psihologului Ion Duvac a stârnit indignare, având în vedere că acesta a denumit femeile venite după ajutor pentru depresie „bunăciuni în draci” sau „f*tăcioase în draci”, și a propus o metodă cinică de tratament, denumită „Metoda Ion”, care implică derularea unui „program” cu 5-6 bărbați pentru satisfacerea sexuală, ca soluție pentru starea de anxietate și durerile ovariene, transformând terapia într-o virtuozitate a sexualității, fără nicio bază științifică. Este important de menționat că, în acest context, se face apel la prezumția de nevinovăție, presupunându-se că faptele sunt exacte.
Analizând CV-ul său, se observă că Duvac a absolvit mai multe facultăți, printre care și una de „socio-psiho-pedagogie”, înființată în 1990, la scurt timp după o perioadă lungă în care psihologia a fost efectiv eliminată din învățământ. Acest hiatus din istoria psihologiei românești a lăsat urme adânci, iar revenirea la educația universitară în acest domeniu a adus provocări suplimentare. Fosta predare a psihanalizei și metodele tradiționale au fost înlocuite, după 1990, de tehnici cognitiv-comportamentale, ce au fost adoptate într-o manieră excesivă și reducționistă. Din păcate, rezultatul a fost o abordare comportamentală, unde elementele esențiale ale psihologiei umaniste au fost neglijate.
Psihologii care au abandonat fundamentele umaniste ale profesiei au transformat meseria într-o rutină, concentrându-se pe completarea de teste standardizate și automate. Aceasta a fost favorizată de trendurile comerciale din psihologie, casele de asigurări preferând terapiile care consumă mai puțin timp și costuri. Terapeutii neprofesioniști sau cei necalificați au devenit o problemă de amploare, încurajând apariția unor personaje ca Duvac, care caută nu doar statut profesional, ci și satisfacții personale inacceptabile.
În contextul cultural internațional, alte sistemelor de psihologie au sfârșit mai bine, în special cele care îmbină tradiții spirituale sau comunitare. Totuși, există riscul ca tendințele retrograde, cum ar fi cele de tip „MAGA”, să readucă la viață o abordare psihologică mai umanizată, având în vedere că, în prezent, omul este adesea considerat un simplu număr și este separat de familie chiar și de societate.
Precaritatea educației psihologice din România a condus la situații incredibile, cum ar fi neputința de a identifica impostorii în politică. De exemplu, Ion Duvac a ajuns să fie perceput ca un lider în psihologia românească, setea de promovare în acest domeniu nefiind întotdeauna corelată cu competențele reale.
Astfel, cazul lui Duvac ne îndeamnă la o reformare radicală a sistemului; admiterea la facultățile de psihologie ar trebui să implice un mix de metode clasice și moderne pentru a asigura un nivel de pregătire adecvat. O societate sănătoasă are nevoie de psihologi care să fie capabili să discute deschis despre problemele de sănătate mintală, care să identifice comportamentele deviante și patologiile psihice, pentru a preveni ca sociopații să pară oameni de bine în fața comunității.
