„`html
Centrul Câmpulungului, sufocat de gunoaie
8 februarie 2026
Spațiile verzi au devenit rampă de deșeuri, iar nota de plată ajunge la cetățeni.
Centrul municipiului Câmpulung Muscel, vitrină a orașului și zonă intensiv circulată, oferă tot mai des o imagine care contrastează violent cu ambițiile turistice afișate de administrația locală. La parterul blocurilor funcționează zeci de unități de alimentație publică – fast-food-uri, restaurante și magazine – însă, la câțiva pași de terase și vitrine, spațiile verzi și domeniul public sunt invadate de gunoaie aruncate ilegal.
Saci întregi de deșeuri menajere, ambalaje, resturi alimentare și carton sunt abandonați frecvent lângă tomberoane sau direct pe spațiul verde, de multe ori chiar în plină zi. Deși în zonă există containere pentru colectare selectivă, acestea sunt ignorate sistematic. Un punct sensibil îl reprezintă zona Blocului Romarta, unde, potrivit locatarilor, mizeria a devenit o constantă.
„În fiecare dimineață găsim saci rupți, resturi de mâncare și ambalaje aruncate pe iarbă. Vara e de nesuportat din cauza mirosului, iar iarna câinii împrăștie gunoiul peste tot”, spune un locatar din zonă.
Un alt câmpulungean adaugă: „Nu vorbim de gunoi de la oameni simpli, ci de la firme. Se vede clar după cantități. Nimeni nu le spune nimic, iar noi trăim în mizerie.”
Problema depășește cu mult aspectul estetic sau lipsa de bun-simț. Este și o problemă financiară, care lovește direct în bugetul municipiului și, implicit, în buzunarul cetățenilor. Surse din domeniul salubrității susțin că volumele reale de deșeuri generate de aceste unități comerciale – zeci de metri cubi lunar – nu sunt declarate și plătite conform realității.
„Firmele produc mult mai mult gunoi decât declară. Diferența ajunge să fie suportată de populație, prin taxele de salubritate”, explică un specialist din domeniu. Practic, costurile colectării și transportului deșeurilor sunt redistribuite către întreaga comunitate, în timp ce agenții economici care nu respectă regulile obțin profit.
În acest context, câmpulungenii ajung să plătească gunoiul produs de alții, inclusiv prin majorarea taxei de salubritate, ajunsă la 24 de lei de persoană – un cost considerat de mulți excesiv, mai ales în condițiile în care orașul rămâne murdar.
„Noi plătim la zi, sortăm gunoiul, respectăm regulile, iar centrul arată ca o groapă de gunoi. Cine răspunde?”, se întreabă un alt locuitor.
„Dacă un cetățean aruncă un sac lângă tomberon, e amendat. Dacă o firmă aruncă zece saci, nu se întâmplă nimic”, afirmă un comerciant din zonă, sub protecția anonimatului.
Deși autoritățile locale au investit în modernizarea sistemului de colectare și au amplasat containere pentru reciclare, lipsa controalelor ferme și a sancțiunilor aplicate fără excepție transformă aceste măsuri într-un efort aproape inutil. Centrul orașului riscă să devină nu doar o zonă degradată vizual, ci și un simbol al toleranței față de nerespectarea legii.
Situația ridică întrebări legitime, la care câmpulungenii așteaptă răspunsuri clare la câteva dileme. Cine verifică modul în care agenții economici declară cantitatea reală de deșeuri? Cine sancționează aruncarea ilegală a gunoiului pe domeniul public? Nu în ultimul rând, de ce zona centrală a municipiului este tratată ca o rampă de gunoi neoficială?
„`
